Circulația substanțelor în organism

                                                                  Inima:
 

        Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică. Are un rol vital în circulația sîngelui și implicit în menținerea vieții.
       Circulația sîngelui este constituită din două circuite vasculare, complet separate :

• circulația sistemica/ marea circulație;
• circulația pulmonară/ mica circulație.

      Deci circulația este dublă (are două circuite) și completă ( sîngele încărcat cu oxigen nu se amestecă cu sîngele încărcat cu dioxid de carbon).

   Miocardul se contractă ritmic și automat. Contracțiile inimii se numesc sistole, iar relaxările diastole.Noi toți percepem această activitate a miocardului ca “batăi” ale inimii (aproximativ 70 pe minut). Perioadele de relaxare a miocardului sunt mai lungi decît cele de contracție. Acest lucru face ca inima să bată o viată intreagă fară să obosească

                   Inima deservește două “circuite^”, care reprezintă mare și mică :

    Circulația mare (inima – corp – inima) începe în ventriculul stîng prin artera aortă care transportă sîngele cu Oxigen și substanțe nutritive spre țesuturi și organe. De la nivelul acestora, sîngele încărcat cu oxid de carbon este preluat de cele două vene cave( cava superioară și cava inferioară) care îl duc în atriul drept.

   Circulația mică (inima – plămîni – inima) începe în ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare, care transportă spre plămîn sînge cu oxid de carbon. Trunchiul pulmonar se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sîngele cu oxid de carbon spre rețeaua capilară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care îl elimină prin expirație. Sîngele cu Oxigen este colectat de venele pulmonare, cîte două pentru fiecare plămîn. Cele patru vene pulmonare sfîrșesc în atriul stîng.

                    Vase sangvine

    Acestea sunt arterele, arteriorele, capilarele sangvine, venulele si venele. Arterele sistemice, care iau naștere din aortă, conduc sîngele oxigenat provenit din ventriculul stîng al inimii pînă la mușchi și diferitele organe pentru a le aduce oxigen și substanțe nutritive. Ele se împart în multiple arteriole, apoi într-o infinitate de capilare, la nivelul cărora se efectuează schimburile dintre sînge și celule. Pornind de la celule, capilarele se unesc pentru a forma venule, care la rîndul lor converg pentru a constitui vene de calibru din ce în ce mai mare; ansamblul venelor sistemice se varsă în venele cave superioară și inferioară, care se varsă în auriculul drept, aducînd astfel inimii drepte sîngele albastru desaturat, care a pierdut o parte din oxigen sau în contact cu celulele. În mod analog, artera pulmonară, porniăa din ventriculul drept, se împarte în două ramuri mari, care, la rîndul lor, dau naștere unor ramuri din ce în ce mai mici, conducînd sîngele dezoxigenat spre cei doi plămîni; arteriorele pulmonare se împart, la raîdul lor, îtr-o infinitate de capilare, la nivelul cărora se efectuează, între sînge și aerul alveolelor pulmonare, schimburile gazoase care permit oxigenarea sîngelui si eliminarea dioxidului de carbon. Capilarele pulmonare se unesc pentru a forma venele, apoi vene de calibru mai mare care converg spre cele patru vene pulmonare, care se varsă în auriculul stîng. 

                                          Care sînt cauzele bolilor de inimă?

      Stresul constant și anxietatea, resentimentele, gelozia, frica, furia, reprimarea emoțiilor, traumele emoționale, dieta săracă, obezitatea, diabetul, reumatism și bolile de ficat sînt factorii care provoacă boli cardiovasculare. Totodată, printre cele mai cunoscute cauze ale bolilor de inimă se numără fumatul, alimentația bogată în grăsimi, carnea roșie și sarea, consumul de alcool și sedentarismul.

                        Care sînt semnele și simptomele bolilor cardiovasculare?

   Simptomele depind de anumite cauze, gravitatea și de tipul bolii și de multe ori se manifestă asimptomatic. În anumite cazuri, semnele unei boli de inimă pot fi:

1. dureri în piept, de multe ori asociate cu angină pectorală sau un atac de cord;
2. dureri de tip junghi în piept – un simptom frecvent de pericardită;
3. senzație de emoție dezordonată, cunoscut sub numele de ritm cardiac;
4. dificultăți de respirație;
5. retenția de lichide în picioare, glezne, abdomen, inimă sau plămîni;
6. slăbiciune, amețeli sau leșin.

                                                 Cum prevenim boala?

            Se știe că este mult mai ieftin să previi o boală decît să o tratezi. Pentru cei care sînt predispuși la bolile cardiovasculare, există o sumedenie de sfaturi care odată respectate, te scutesc de suferință.
Dacă fumați, este recomandat să aruncați țigările la coșul de gunoi, înlocuindu-le cu exerciții fizice. Activitatea fizică întărește inima și vasele sanguine, reduce stresul, și, în practică, reduce tensiunea arterială, în timp ce creșterea nivelului de colesterol se va normaliza.

            Consumul de lichide cu moderație poate reduce de fapt, riscul de boli de inima, așa că încearcă să consumi acei doi litri de apă zilnic.
Chiar și schimbările cele mai moderate în dieta și stilul de viață pot reduce semnificativ riscul de boli de inimă. Cei mai mulți oameni sunt conștienți de faptul că consumul de alimente cu conținut scăzut de colesterol, grăsimi saturate și sare pot ajuta la menținerea tensiunii arteriale, și reduce formarea de plăci grase sau depozite pe pereții vaselor de sînge. Totodată, vitaminele minerale și substanțe nutritive, cum ar fi magneziu, potasiu, ne pot proteja împotriva bolilor de inimă și bolilor arteriale.

                                                          Tratament

      Bolile de inimă sunt cronice, deci persistă toată viața. Ele pot fi controlate cu un tratament care reglează tensiunea arterială, ritmul cardiac și colesterolul, fie îmbunătățesc capacitatea de pompare a sîngelui. Este necesar un regim alimentar echilibrat și un mod sănătos de viață, iar o vizita periodică la medicul cardiolog este vitală pentru sănătatea  Dumneavoastră.

Aveți grijă de inima Dumneavoastră!